Despre PR pe înțelesul tuturor | Ce sunt relațiile publice

Ai o afacere dar nu reușești să înțelegi exact ce rol are un specialist de PR și de ce ar avea nevoie afacerea ta de unul? Investești deja în marketing și nu înțelegi care sunt diferențele dintre aceste două domenii? Ai venit unde trebuie!

În acest articol am listat cele mai importante aspecte pe care trebuie să le cunoști despre PR și specialistul care se ocupă de tot ce ține de acest domeniu, pentru a afla toate informațiile de care ai nevoie pentru a-ți face afacerea să prospere.

Cu ce se ocupă un specialist PR și cum să devii unul de succes?

Un specialist în relații publice este un profesionist care ajută organizațiile să construiască și să mențină o imagine publică pozitivă. Aceștia folosesc o varietate de strategii de comunicare pentru a construi relații cu mass-media, pentru a se implica cu publicul țintă și pentru a promova mesajul organizației.

Sarcinile unui specialist în relații publice pot include:

• Dezvoltarea și implementarea strategiilor de comunicare: Specialiștii în relații publice elaborează strategii care ajută organizațiile să comunice cu publicul țintă. Acest lucru poate implica crearea de comunicate de presă, organizarea de evenimente, gestionarea conturilor de social media sau producerea de materiale de marketing;
• Construirea de relații cu mass-media: Aceștia lucrează pentru a construi relații cu membrii mass-media, inclusiv jurnaliști, bloggeri și persoane cu influență. Ei propun povești și comunicate de presă către mass-media și lucrează pentru a asigura o acoperire pozitivă pentru organizația lor;
• Gestionarea comunicării de criză: Atunci când o organizație se confruntă cu o criză, un specialist în relații publice poate fi responsabil pentru gestionarea comunicării în jurul problemei. Acest lucru poate implica elaborarea de declarații, răspunsul la întrebările presei și lucrul pentru a atenua orice daune aduse reputației organizației.
• Efectuarea de studii de piață: Specialiștii în relații publice pot efectua studii de piață pentru a înțelege mai bine publicul țintă al organizației și cum să comunice eficient cu acesta. Acest lucru poate implica efectuarea de sondaje, analiza datelor și monitorizarea activității din social media.
• Coordonarea evenimentelor și a campaniilor: Aceștia pot organiza și coordona evenimente și campanii pentru a promova produsele, serviciile sau reputația organizației. Acest lucru poate implica coordonarea cu furnizorii, gestionarea bugetelor și supervizarea evenimentului de la început până la sfârșit.
• Redactare și editare: Ei pot fi responsabili de redactarea și editarea unei varietăți de materiale, inclusiv comunicate de presă, discursuri și materiale de marketing.

Specialiștii în relații publice sunt persoane care se pricep la construirea de relații și la planificare. O persoană care este sociabilă, creativă, strategică și un excelent comunicator poate fi potrivită pentru o carieră de specialist în relații publice.

Abilitățile la care va trebui să lucrezi dacă intenționezi să devii specialist în relații publice sunt următoarele:

• Abilități puternice de comunicare: specialiști în acest domeniu trebuie să fie excelenți comunicatori, atât în scris, cât și în vorbire. Ei trebuie să fie capabili să transmită informații în mod clar și eficient către o varietate de audiențe, inclusiv clienți, mass-media și publicul larg;
• Creativitate: Aceștia trebuie să fie creativi și inovatori în abordarea lor de a construi relații și de a promova produsele sau serviciile clienților lor. Ei trebuie să fie capabili să vină cu idei noi și să dezvolte campanii creative care să capteze atenția publicului lor țintă;
• Abilități interpersonale: Specialiștii în relații publice trebuie să fie capabili să construiască și să mențină relații puternice cu clienții, mass-media și alte părți interesate. Ei trebuie să fie capabili să lucreze bine cu ceilalți, să fie empatici și să construiască cu ușurință relații;
• Gândire strategică: Aceștia trebuie să fie capabili să gândească strategic și să înțeleagă cum să dezvolte un plan care să îndeplinească obiectivele clienților lor. Ei trebuie să fie capabili să analizeze datele și să dezvolte campanii care sunt eficiente pentru a ajunge la publicul țintă;
• Flexibilitate: Specialiștii în relații publice trebuie să fie capabili să se adapteze rapid la situații în schimbare, precum ar fi o criză sau o schimbare neașteptată a nevoilor unui client. Ei trebuie să fie capabili să lucreze sub presiune și să se simtă confortabil cu incertitudinea.
• Profesionalism: Ei trebuie să fie profesioniști în orice moment, reprezentându-și clienții și agenția cu integritate și respect. Aceștia trebuie să aibă o judecată excelentă și să fie capabili să ia decizii care sunt în interesul clienților lor.

Diferențele dintre PR și Marketing

Principala diferență între cei doi termeni este că marketingul se concentrează pe vânzarea de produse, în timp ce PR-ul se concentrează pe menținerea reputației pozitive a companiei.

 Iată câteva dintre cele mai mari diferențe între PR și marketing:

• Activitățile zilnice: În cea mai mare parte, profesioniștii din marketing și cei din PR își petrec timpul în moduri foarte diferite. Adesea, poți găsi profesioniști în PR scriind comunicate de presă, lansând povești pozitive despre companie și construind relații cu mass-media. Profesioniștii în marketing își petrec timpul planificând lansări de produse, creând campanii de marketing și realizând cercetări pentru clienți;
• Audiență: O altă diferență între cele două departamente este audiența pe care o ating. Departamentul de PR se adresează unor audiențe diferite, în funcție de nevoile companiei. De exemplu, aceștia pot crea un contact pozitiv cu mass-media, cu părțile interesate ale companiei sau chiar cu angajații. În comparație, departamentul de marketing se concentrează în principal pe atingerea clienților și a potențialilor clienți;
• Obiective: Atunci când departamentele de PR și de marketing își abordează sarcinile, au în minte obiective foarte diferite. Relațiile publice se concentrează pe crearea unei imagini pozitive pentru companie și pe construirea unei relații pozitive cu diferitele părți interesate ale companiei, în timp ce marketingul se concentrează pe atingerea clienților și a potențialilor clienți și pe creșterea vânzărilor companiei;
• Măsurători de succes: O altă distincție esențială între marketing și PR este modul în care ambele departamente măsoară succesul. Profesioniștii în PR iau în considerare dacă au creat sau nu în mod eficient un buzz pozitiv pentru companie. În comparație, marketingul ar putea analiza dacă un produs și-a atins obiectivele de vânzări sau ROI-ul unei campanii recente.

Diferențele dintre PR și Publicitate

Atât publicitatea, cât și relațiile publice contribuie la construirea brandurilor și la comunicarea cu publicul țintă. Cea mai elementară diferență dintre ele este faptul că spațiul publicitar este plătit, în timp ce rezultatele în domeniul relațiilor publice sunt obținute gratuite. 

Însă, aceasta nu este singura diferență. Alte diferențe sunt următoarele:

• Țintă: În timp ce companiile și organizațiile creează reclame care se adresează în primul rând clienților potențiali, profesioniștii din domeniul relațiilor publice speră să aibă o plasă mai largă. Publicul vizat prin PR poate fi intern sau extern. Acestea pot include angajați, investitori, clienți, mass-media, legislatori și multe altele. Există, de asemenea, o nouă categorie numită influenceri, care se referă la persoanele care au multe conexiuni în plan personal, precum ar fi celebritățile sau politicienii, sau care au un număr mare de urmăritori pe rețelele de socializare;
• Scopuri și obiective: Relațiile publice ajută la construirea notorietății și a reputației mărcii. Scopurile și obiectivele care stau la baza unei campanii de PR de succes se învârt în jurul faptului că consumatorii au mai multă încredere și sunt mai predispuși să facă afaceri cu o companie pe care o cunosc și o admiră. Publicitatea este generată pentru o anumită piață-țintă în scopul de a genera vânzări. De obicei, acestea se concentrează mai mult pe promovarea unui produs sau serviciu decât pe construirea unei reputații;
• Controlul: Atunci când cumperi o reclamă, tu decizi cum va arăta reclama, ce va spune, unde va fi plasată și când va fi difuzată. Cât de multă expunere primește reclama ta depinde în mare măsură de câți bani ai de cheltuit. În ceea ce privește relațiile publice, și în special colaborarea cu mass-media, ai mai puțin control. Mass-media decide cum sunt prezentate informațiile tale în știri și dacă acestea vor fi acoperite;
• Strategie: În cazul publicității, există un obiectiv pe termen mai scurt în minte. Textele publicitare sunt orientate către anumite sezoane de cumpărături, la promovarea unui nou produs sau la promovarea unor oferte speciale pentru a stimula vânzările. Profesioniștii în relații publice au întotdeauna în vedere imaginea de ansamblu, furnizând informații semnificative despre marca lor pentru a construi o bază durabilă și dedicată de „fani ai mărcii”, care include consumatorii și alte părți interesate;
• Credibilitate: Consumatorii nu cred tot ceea ce le spune o reclamă. De ce? Pentru că cel care plătește pentru acea reclamă dictează exact ceea ce spune aceasta. Ei nu vor spune „produsul nostru se va strica în decurs de un an”, chiar dacă ar putea fi așa. Prin intermediul PR, mesajele sunt comunicate de o terță parte de încredere, mass-media, și sunt mult mai credibile.

Pași importanți pentru o strategie de PR eficientă

Planificarea strategică este un pas important, uneori trecută cu vederea în graba activităților zilnice și a lucrurilor de făcut, dar dacă îți acorzi timpul necesar pentru a crea o astfel de planificare, vei economisi timp și bani pe termen lung.

Iată 7 pași esențiali de care să ții cont într-o strategie de PR:

• Identificarea publicului țintă: Este important să identifici publicul țintă al organizației sau persoanei pentru care se realizează campania de PR. Cunoașterea publicului va ajuta la crearea unui mesaj potrivit și a canalelor de comunicare adecvate;

• Stabilirea obiectivelor: Este important să definești clar obiectivele campaniei de PR, precum creșterea notorietății, îmbunătățirea reputației sau generarea de vânzări. Obiectivele trebuie să fie măsurabile și specifice;
• Realizarea unei analize SWOT: Realizarea unei analize SWOT poate ajuta la identificarea punctelor forte, slabe, oportunităților și amenințărilor organizației și să ajute la identificarea modurilor prin se poate profita de acestea în campania de PR.;
• Crearea mesajului: Este important să creezi un mesaj clar, coerent și ușor de înțeles care să comunice valorile și beneficiile organizației sau persoanei de care se ocupă specialistul PR.
• Alegerea canalelor de comunicare: Este important să identifici canalele de comunicare potrivite pentru a ajunge la publicul țintă, precum canalele media, platformele de social media sau evenimentele în persoană;

• Crearea și implementarea campaniei: Odată ce strategia și mesajul au fost stabilite, este important să creezi o campanie PR coerentă și efectivă, care să includă activități precum comunicate de presă, interviuri, articole de opinie și evenimente;
• Monitorizarea și evaluarea rezultatelor: Este important să monitorizezi și să evaluezi performanța campaniei, folosind indicatori de performanță precum vizualizări, share-uri sau feedback-ul publicului. Acest lucru te va ajuta să ajustezi strategia și mesajul pentru a obține rezultate mai bune în viitor.

 KPIs pentru PR

KPI-urile (indicatorii cheie de performanță) sunt instrumente esențiale pentru a evalua succesul unei campanii de PR.

Iată câteva exemple de KPI-uri pentru PR:

• Vizibilitatea în media: Numărul de mențiuni ale organizației sau persoanei de care se ocupă specialistul PR în mass-media sau pe platforme de social media poate fi un indicator bun al succesului campaniei;
• Acoperirea media: Măsurarea acoperirii în presă a unui eveniment sau a unei campanii poate fi un indicator important al impactului unei campanii de PR;
• Cota de piață: Prin monitorizarea cotei de piață înainte și după lansarea campaniei de PR, se poate evalua impactul acesteia asupra interesului publicului pentru produsele sau serviciile organizației;
• Implicarea publicului: Măsurarea implicării publicului în campania de PR, prin numărul de share-uri, like-uri sau comentarii, poate fi un indicator puternic al succesului campaniei.
• Generarea de lead-uri: Prin monitorizarea numărului de lead-uri generat de campania de PR, se poate evalua impactul acesteia asupra dezvoltării afacerii;
• Reputația: Prin realizarea unor sondaje de opinie înainte și după campania de PR, se poate evalua schimbarea percepției publicului față de organizație sau persoana de care se ocupă specialistul PR;
• ROI: În cele din urmă, un indicator cheie al succesului unei campanii de PR este return on investment (ROI), care poate fi calculat prin raportarea costurilor campaniei la veniturile sau economiile generate de aceasta.

Exemple de campanii de PR

PR pozitiv

Iată câteva exemple de campanii de PR pozitive:

• Dove – Campania de PR „Real Beauty” a redefinit standardele de frumusețe și a promovat diversitatea și acceptarea de sine. Campania a inclus atât spoturi publicitare, cât și evenimente live și campanii sociale, care au ajutat la construirea unei relații puternice și pozitive cu publicul;
• Nike – Campania de PR „Dream Crazy” cu Colin Kaepernick, un jucător de fotbal american care a protestat împotriva brutalității poliției îngenunchind în timpul imnului național, a reușit să facă o declarație puternică împotriva rasismului și a făcut o legătură puternică cu publicul tânăr;
• Coca-Cola – Campania de PR „Share a Coke” a fost un succes internațional și a adus Coca-Cola mai aproape de consumatori. Campania a implicat personalizarea sticlelor cu numele celor mai populare și comune nume din țările în care a fost lansată, creând astfel o legătură puternică cu publicul;
• Airbnb – Campania de PR „We Accept” a fost lansată în 2017, la scurt timp după ce președintele american de atunci a anunțat o interdicție de călătorie pentru imigranți. Campania a subliniat angajamentul companiei de a promova diversitatea și de a primi oameni de toate naționalitățile și religiile, câștigând astfel încrederea și loialitatea publicului;
• Always – Campania de PR „Like a Girl” a fost o declarație puternică împotriva stereotipurilor de gen și a promovat încrederea și puterea fetelor și femeilor. Campania a inclus atât spoturi publicitare, cât și campanii sociale, care au creat o legătură puternică și pozitivă cu publicul tânăr și feminist.

Pr negativ

Iată câteva exemple de campanii de PR negative:

• Pepsi – Campania de PR „Live for Now” din 2017 a fost criticată pentru că a încercat să profite de mișcarea „Black Lives Matter” și să profite de tensiunile rasiale din Statele Unite. Spotul publicitar a prezentat o scenă în care modelul Kendall Jenner a oferit o sticlă de Pepsi unui polițist în timpul unei proteste, sugerând că aceasta ar fi soluția pentru îmbunătățirea relațiilor dintre poliție și protestatari;
• United Airlines – În 2017, United Airlines a fost criticată puternic după ce a dat ordin de evacuare forțată a unui pasager dintr-un avion, în urma unei probleme de overbooking. Video-ul incidentului a devenit viral și a atras o reacție negativă din partea publicului, iar compania a trebuit să-și revizuiască politica și să ofere scuze publice;
• BP – Compania petrolieră britanică a fost implicată într-unul dintre cele mai grave dezastre petroliere din istorie în 2010, când platforma lor Deepwater Horizon a explodat în Golful Mexic, ucigând 11 oameni și cauzând o mare poluare. BP a fost criticată pentru gestionarea crizei și pentru încercările de a minimaliza impactul dezastrului, ceea ce a dus la o scădere a încrederii și reputației companiei;
• Nestlé – Compania de produse alimentare a fost criticată în 2010 pentru că a cumpărat apă potabilă din zonele sărace din India și Africa și a vândut-o sub marca sa „Pure Life”. Nestlé a fost acuzată că a profitat de resursele limitate ale zonelor afectate de sărăcie și că a încălcat drepturile de proprietate intelectuală ale comunităților locale;
• Volkswagen – În 2015, compania auto germană a fost prinsă că a instalat un software ilegal în mașinile lor diesel pentru a manipula testele de emisii de noxe. Scandalul a afectat grav reputația Volkswagen și a dus la retragerea a milioane de mașini și la procese legale costisitoare.

Diferențe între PR tradițional și PR digital

În cadrul strategiilor de comunicare ale unei companii, există două abordări principale: PR-ul tradițional și PR-ul digital. PR-ul tradițional se referă la metodele tradiționale de promovare a unei companii, precum ar fi comunicatele de presă, conferințele de presă, interviurile cu mass-media și evenimentele în persoană. În schimb, PR-ul digital se concentrează pe utilizarea canalelor de comunicare digitale, precum ar fi site-urile web, blogurile, rețelele sociale și e-mailurile, pentru a comunica cu publicul țintă. Fiecare dintre aceste abordări are avantajele și dezavantajele sale, iar alegerea unei abordări depinde de obiectivele specifice ale companiei și de publicul țintă.

Iată câteva diferențe semnificative între PR-ul tradițional și PR-ul digital:

• Canalele de comunicare: PR-ul tradițional se bazează pe canale de comunicare tradiționale, pecum ar fi televiziunea, radio-ul, ziarele și revistele. În timp ce PR-ul digital se concentrează pe canale digitale, precum ar fi site-urile web, blogurile, rețelele sociale și e-mailurile;
• Publicul țintă: PR-ul tradițional are tendința de a se concentra mai mult pe publicul de masă, în timp ce PR-ul digital se concentrează mai mult pe publicul țintă specific și segmentat;
• Măsurarea rezultatelor: Măsurarea impactului campaniilor de PR tradiționale poate fi dificilă și costisitoare, deoarece trebuie să fie realizată prin cercetări de piață, sondaje și analize de presă. În timp ce în PR-ul digital, aceste informații pot fi colectate mai ușor și mai rapid prin intermediul instrumentelor de monitorizare a site-urilor web, a rețelelor sociale și a altor metrici digitale;
• Viteza și răspunsul: În PR-ul digital, răspunsurile pot fi furnizate mult mai rapid și pot fi ajustate rapid în timp real, ceea ce face ca PR-ul digital să fie mai utile pentru evenimente sau situații neprevăzute decât PR-ul tradițional;
• Costuri: În general, costurile asociate cu PR-ul digital sunt mai mici decât cele ale PR-ului tradițional, în special atunci când vine vorba de distribuirea de comunicate de presă și de campanii de social media;
• Capacitatea de a genera angajament: PR-ul digital oferă oportunități mai bune de a genera angajament și de a construi comunități online. În timp ce PR-ul tradițional poate fi mai limitat în ceea ce privește interacțiunea directă cu publicul.

Greșeli de PR

În cadrul campaniilor de PR, există anumite greșeli care pot avea un impact negativ asupra imaginii companiei. Iată câteva dintre cele mai comune greșeli de PR:

• Lipsa de transparență: Ascunderea informațiilor sau evitarea unui răspuns clar la o întrebare poate duce la pierderea încrederii publicului;
• Ignorarea feedback-ului: Ignorarea feedback-ului negativ sau evitarea răspunsului la o problemă poate amplifica nemulțumirile publicului și poate duce la o imagine negativă a companiei;
• Tonul nepotrivit: Folosirea unui ton nepotrivit sau ofensator în comunicatele de presă sau în social media poate fi perceput negativ de public;
• Promovarea excesivă: Promovarea excesivă sau agresivă poate fi percepută ca fiind enervantă sau invazivă de către public;
• Lipsa de autenticitate: Comunicatele de presă sau postările pe rețelele sociale care nu sunt autentice sau care sunt percepute ca fiind falsificate pot deteriora încrederea publicului;
• Ignorarea valorilor și intereselor publicului: Ignorarea valorilor și intereselor publicului poate duce la lipsa de interes față de campania de PR sau chiar la respingerea acesteia;
• Lipsa de planificare și strategie: Campaniile de PR trebuie să fie planificate și implementate cu atenție pentru a obține rezultate pozitive. Lipsa planificării și strategiei poate duce la o campanie incoerentă și neeficientă;
• Lipsa de răspuns: Lipsa de răspuns la o situație de criză sau la un incident neplăcut poate agrava situația și poate avea un impact negativ asupra imaginii companiei.

Întrebări și răspunsuri frecvente

 Q: Care sunt activitățile zilnice ale unui specialist PR?

Un specialist PR desfășoară activități diverse, care depind de nevoile organizației pentru care lucrează și de proiectele specifice pe care le are în responsabilitate. În general, activitățile zilnice ale unui specialist PR includ:

• Monitorizarea presei și a mediului online pentru a identifica oportunități de promovare sau de intervenție în situații de criză;
• Comunicarea cu jurnaliștii și cu alte părți interesate pentru a coordona campaniile de PR;
• Scrierea și distribuirea comunicatelor de presă și a altor materiale promoționale;
• Planificarea și organizarea evenimentelor de promovare, precum conferințe de presă sau lansări de produse;
• Evaluarea rezultatelor campaniilor de PR și crearea de rapoarte de progres;
• Menținerea unei relații bune cu clienții și cu publicul țintă prin intermediul social media sau prin alte canale de comunicare;
• Crearea și implementarea strategiilor de comunicare care să sprijine obiectivele organizației;
• Identificarea și gestionarea situațiilor de criză care ar putea afecta imaginea sau reputația organizației.

 Q: Cat castiga un PR?

Salariul unui specialist PR poate varia în funcție de experiența sa în domeniu, de mărimea companiei sau agenției pentru care lucrează și de localitatea în care este situată aceasta. În general, un PR cu experiență de până la 3-4 ani poate câștiga între 3.000 și 6.000 de lei pe lună, în timp ce un specialist cu mai multă experiență poate ajunge să câștige între 8.000 și 15.000 de lei pe lună. În plus, există și posibilitatea de a obține bonusuri sau comisioane în funcție de performanțele campaniilor de PR implementate. Este important de menționat că aceste cifre sunt estimative și pot varia semnificativ în funcție de fiecare caz în parte.

Practica bate teoria.

Vrei să înveți SEO, aplicat, pe clienți și situații reale? Programează un call de 15 minute cu Matei în Calendly și hai să creem o situație win-win!